Comisia Europeană afirmă că ”adoptarea masivă în cadrul UE a e-facturării ar aduce beneficii economice semnificative şi se estimează că trecerea de la hârtie la e-facturi va genera o economie de aproximativ 240 miliarde de euro într-o perioadă de şase ani”. Pe baza acestei aprecieri Comisia Europeană doreşte ca e-facturarea să devină metoda predominantă de facturare în Europa până în 2020”.
Pentru a atinge acest obiectiv, Directiva 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor publice urmăreşte facilitarea utilizării facturii electronice de către operatorii economici în procesul de livrare de bunuri, lucrări şi servicii administraţiei publice, precum şi ca suport pentru comerţul între operatorii economici înşişi.
În particular, Directiva stabileşte cadrul legal pentru elaborarea şi adoptarea unui standard european special pentru modelul semantic de date privind elementele esenţiale ale unei facturi electronice (EN 16931-1:2017).
Modelul facturii de bază, aşa cum este descris în SR EN 16931-1:2017, Facturare electronică. Model semantic de date pentru elementele esențiale ale unei facturi electronice se bazează pe ipoteza că se poate defini un set limitat, dar suficient, de elemente de informaţie care să susţină funcţionalităţile general aplicabile legate de factură.
În conformitate cu Directiva 2014/55/UE şi după publicarea referinţei la EN 16931-1:2017 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, toate autorităţile publice contractante şi entităţile contractante din UE vor fi obligate să primească şi să prelucreze o e-factură atât timp cât:
− aceasta este în conformitate cu conţinutul semantic aşa cum este descris în EN 16931-1:2017;
− aceasta este reprezentată în oricare din sintaxele identificate în CEN/TS 16931-2, în conformitate cu solicitarea menţionată în primul aliniat al articolului 3 al Directivei 2014/55/UE;
− aceasta este în conformitate cu corelarea adecvată definită în subpartea aplicabilă a CEN/TS 16931-3.
EN 16931-1:2017 şi documentele sale auxiliare vor permite interoperabilitatea semantică a facturilor electronice şi vor ajuta la înlăturarea barierelor şi obstacolelor în calea comerţului care decurg din existenţa diferitelor reguli şi standarde naţionale – şi aceasta va contribui la atingerea obiectivului stabilit de către Comisia Europeană.
Standardul SR EN 16931-1:2017, Facturare electronică. Partea 1: Model semantic de date pentru elementele esențiale ale unei facturi electronice stabilește un model semantic de date pentru elementele esențiale ale unei facturi electronice. Modelul semantic include numai elementele de informație esențiale pe care este necesar ca o factură electronică să le conțină pentru a asigura conformitatea legală (inclusiv fiscală) și pentru a permite interoperabilitatea comerțului transfrontalier, intersectorial și național. Modelul semantic poate fi utilizat de către organizații din sectorul privat și cel public pentru facturarea achizițiilor publice. De asemenea, poate fi utilizat pentru facturarea între întreprinderi din sectorul privat. Acesta nu a fost conceput în mod specific pentru facturarea consumatorilor.
Specificația tehnică SR CEN/TS 16931-2:2018, Facturare electronică Partea 2: Lista sintaxelor conforme cu EN 16931-1 furnizează lista sintaxelor care sunt conforme cu modelul facturii de bază aşa cum este specificat în EN 16931-1:2017 şi care permit exprimarea sintactică a acestuia, în conformitate cu criteriile de selecţie date în Solicitarea de standardizare.
Selectarea sintaxelor decurge, de asemenea, din Solicitarea de standardizare. Aceasta stabileşte că, pentru a reduce costurile autorităţilor publice, ar fi ideal ca lista să nu depăşească cinci sintaxe. Au fost luate în considerare patru sintaxe, care au fost evaluate în conformitate cu criteriilor indicate de Solicitarea de standardizare.
Specificația tehnică SR CEN/TS 16931-3-1, Facturare electronică Partea 3-1: Metodologie aplicabilă corespondenţelor sintactice ale elementelor esenţiale ale unei facturi electronice specifică metodologia corelării între modelul semantic al unei facturi electronice, inclus în EN 16931-1 şi o sintaxă. Pentru fiecare element din modelul semantic (inclusiv subelementele sau componentele suplimentare, cum ar fi, identificatorii schemei de identificare) se recomandă să fie definit elementul din sintaxă care trebuie utilizat astfel încât să includă conţinutul de informaţie al elementului din model. Sunt indicate toate nepotrivirile între semantici, format, cardinalitate sau structură.
