Femeile pot face tot ceea ce își propun și pot avansa într-o carieră până la cele mai înalte poziții, însă de cele mai multe ori trebuie să depășească anumite „cutume” ale societății actuale. Deși studii recente demonstrează că există în continuare o mare rată de discriminare a femeilor pe piața muncii și la locul de muncă, totuși numărul acestora în România, în comparație cu cel înregistrat la nivel european, este mai mic cu câteva procente.
În domeniul standardizării, femeile contribuie activ în moduri diferite și semnificative.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Revista Standardizarea a ales câteva femei implicate în rețeaua noastră, cu câteva întrebări despre experiențele lor, pentru a evidenția importanța implicării femeilor în elaborarea standardelor.
ASRO, ca platformă națională pentru elaborarea și adoptarea standardelor europene și internaționale, este cunoscută specialiștilor din domeniu. Cu ce provocări vă confruntați însă, în încercarea de a atrage noi membri, de a comunica cu publicul neavizat și tânăr?
Iuliana CHILEA, Director general ASRO: Comunicarea despre standarde și standardizare este în sine o provocare. Dificultatea stă în identificarea corectă a publicului țintă și definirea mesajului potrivit interesului.
Standardizarea, ca activitate, nu e suficient de vizibilă în mediul de afaceri românesc. Chiar dacă s-a auzit despre standarde, despre ISO 9001 spre exemplu, nu se cunosc rolul și beneficiile standardelor, iar această lipsă a informațiilor are mai mute cauze: dispariția unor industrii utilizatoare de standarde în ultimele două decenii din România, lipsa educației în domeniul standardizării în învățământul universitar, lipsa preocupării ASRO privind comunicarea despre standarde și standardizare într-un mod continuu și coerent în ultimii ani.
Care sunt provocările cu care v-ați confruntat, ca femeie, Președinte de CT, într-un mediu dominat, în mod tradițional, de bărbați?
Carmen VOICU, OMV Petrom S.A., Președinte CT ASRO 320 – Carburanți : Într-un mediu dominat de bărbati, în mod tradițional, femeia aduce la masa discuțiilor echilibru, grație, răbdare si frumusețe. Provocarea este să atingem un echilibru între energia masculină si cea feminină. Bărbații își găsesc rolul bine definit, de apreciat, în special atunci când sunt capabili profesional, au idei și acțiuni de transmis și promovat.
Sunt o persoană dinamică, hotărâtă, care face față oricărei provocări și, de aceea, am convingerea că pot aduce o contribuție benefică activității acestui for profesional.
Reprezentați ASRO în relația cu membrii unor comitete strategice în activitatea de standardizare. Ce calități considerați că trebuie să dețină expertul care are rolul de a crea rețele de profesioniști?
Cristina CHIREA, ASRO, Expert standardizare: În primul rând expertul de standardizare trebuie să comunice permanent și eficient cu specialiștii din domeniu, să le transmită informațiile de care au nevoie în timp real și asta presupune un efort permanent din partea expertului de standardizare pentru a fi la curent cu tot ce se întâmplă în domeniile coordonate și a găsi timpul necesar pentru aceasta.
Seriozitatea și implicarea, le consider esențiale pentru a câștiga încrederea specialiștilor cu care expertul de standardizare lucrează, totodată acesta trebuie să fie flexibil, să se adapteze persoanelor cu care interacționează și nu este o treabă ușoară, toți suntem diferiți și fiecare dorește să-și impună punctul de vedere, fiecare are așteptările lui.
Care sunt satisfacțiile personale pe care le-ati dobândit în urma implicării în standardizarea română/europeană/internațională?
Alexandra ENE, Popp & Asociații Inginerie Geotehnică, Director Tehnic: Pentru mine, satisfacția principală este aceea de a înțelege mai bine sensul prevederilor din standardele pe care trebuie să le urmăresc, împreună cu judecățile și mecanismele în baza cărora se stabilesc aceste prevederi, cu atât mai mult cu cât acestea implică interacțiunea unor persoane sau practici variate, internaționale, fiecare cu viziunea și cu experiența proprie. Dacă iei un document, aproape de orice fel, și îl studiezi singur, poți cuprinde doar o parte din sensul acestuia și această parte este puternic influențată de cunoașterea personală, nu prea poți schimba foarte mult unghiul și acest lucru te limitează în comparație cu participarea în grupuri de lucru, discuții, mese rotunde etc.
Cum considerați că putem atrage mai multe femei într-un domeniu atât de tehnic precum este cel în care participați dvs.?
Mihaela ALBU, Universitatea Politehnica București, Facultatea de Inginerie Electrică: Nu cred că trebuie facut mare lucru – pur și simplu trebuie să ne amintim de marii ingineri femei (ma gândesc acum la dna Hermina Albert), la familie (mama era inginer energetician), la prieteni și colegi. Trebuie să povestim mai mult despre „binele și greul și, deci, frumusețea” unei activități prezentată de multe ori pe nedrept ca fiind aridă. Ar trebui să includem în prelegerile ținute studenților studii de caz care să ilustreze nevoia și impactul consensului într-o economie globală, cu exemple apropiate din viața de zi cu zi.
La mulți ani femeilor profesioniste, care au standarde înalte!
