Uniunea Europeană a făcut recent un pas important în reglementarea inteligenței artificiale (IA) prin adoptarea REGULAMENTULUI (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act). Această reglementare, considerată revoluționară și prima de acest tip la nivel global, stabilește reguli pentru utilizarea IA în situații de „risc ridicat”, cum ar fi aplicarea legii și ocuparea forței de muncă.
Principalele puncte ale Regulamentului includ:
- Interzicerea sistemelor biometrice de clasificare a persoanelor bazate pe convingeri politice, religioase, filozofice, influențate de rasă sau de orientare sexuală;
- Interzicerea sistemelor care manipulează comportamentul uman sau care creează baze de date faciale;
- Obligativitatea etichetării conținutului generat de IA;
- Certificarea obligatorie pentru sistemele cu risc ridicat înainte de introducerea pe piața UE;
- Crearea unui „Birou pentru IA” pentru supravegherea aplicării legii;
- Amenzi semnificative pentru nerespectarea regulamentului.
AI Act a fost inițial propus de Comisia Europeană în aprilie 2021, în timpul președinției portugheze a Consiliului UE și a primit sprijinul majorității deputaților în Parlamentul European în martie 2024.
Acest cadru legislativ reflectă eforturile UE de a echilibra potențialul de creștere și inovare al IA cu necesitatea de a proteja drepturile fundamentale și de a asigura transparența. Regulamentul intră în vigoare de la 1 august 2024, iar implementarea graduală a dispozițiilor sale se va face în următorii doi ani.
În acest context european, România face și ea pași importanți spre viitorul digital. Recent, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA) pentru perioada 2024-2027, un document ambițios care trasează calea țării noastre către o eră digitală prosperă și inovatoare.
Viziunea care stă la baza acestei strategii este clară și inspiratoare: „IA de încredere și excelență, motor de creștere economică și bunăstare socială în România”. Acest obiectiv ambițios reflectă angajamentul țării noastre de a valorifica potențialul imens al inteligenței artificiale pentru a stimula dezvoltarea economică și pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor săi.
Strategia se concentrează pe șase obiective generale cheie:
- Susținerea educației și formarea de competențe în IA;
- Dezvoltarea infrastructurii și a seturilor de date necesare;
- Consolidarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul IA;
- Facilitarea transferului tehnologic prin parteneriate;
- Adoptarea IA în întreaga societate;
- Crearea unui cadru de guvernanță și reglementare adecvat.
Un accent deosebit este pus pe formarea specialiștilor în IA și pe creșterea competențelor digitale ale întregii populații. Acest lucru este esențial pentru a ne asigura că România va avea forța de muncă calificată necesară pentru a concura pe piața globală a tehnologiei.
De asemenea, strategia prevede dezvoltarea infrastructurii de cercetare și a seturilor de date necesare pentru IA, stimularea inovării și a transferului tehnologic, precum și adoptarea IA în sectorul public și în sectoarele economice prioritare.
Pentru a transforma aceste obiective în realitate, strategia propune utilizarea unei combinații de fonduri europene și naționale, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență și din diverse programe operaționale.
Un alt aspect important al strategiei este accentul pus pe colaborarea între mediul academic, administrația publică și mediul de afaceri. Această abordare holistică este esențială pentru a asigura că dezvoltarea IA în România răspunde nevoilor reale ale societății și economiei.
Strategia recunoaște rolul important pe care îl are standardizarea în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor IA. Asociația de Standardizare din România este menționată explicit ca având un rol important în reprezentarea României în organismele de standardizare europeană și internațională în domeniul IA.
Acest lucru subliniază importanța alinierii eforturilor naționale la standardele globale și europene în domeniul IA, asigurând astfel că soluțiile dezvoltate în România vor fi compatibile și competitive la nivel internațional. Implicarea ASRO în procesul de implementare a strategiei va contribui la crearea unui cadru tehnic solid și armonizat pentru dezvoltarea IA în țara noastră.
ASRO și standardizarea în domeniul IA
ASRO a făcut pași importanți în domeniul standardizării IA prin constituirea comitetului tehnic național ASRO/CT 401 – Inteligență Artificială. Acest comitet va fi responsabil de armonizarea standardelor naționale cu cele internaționale și europene, reprezentând România în forurile de specialitate ISO/IEC JTC 1/SC 42 „Artificial Intelligence” și CEN/CLC/JTC 21 „Artificial Intelligence”.
Președintele noului comitet, domnul Răzvan Hoinaru, reprezentant al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a subliniat importanța acestui demers pentru dezvoltarea unei infrastructuri tehnologice solide și creșterea competitivității în contextul transformării digitale. Comitetul tehnic ASRO/CT 401 are ca obiectiv promovarea și facilitarea adoptării standardelor în domeniul IA, contribuind astfel la crearea unui cadru de reglementare robust și la reducerea riscurilor asociate utilizării tehnologiilor IA.
Impactul și Provocările Standardizării IA
Implementarea standardelor și a cadrului de reglementare pentru IA aduce numeroase beneficii, dar și provocări. Standardele asigură interoperabilitatea, siguranța și fiabilitatea sistemelor IA, contribuind astfel la creșterea încrederii publicului în aceste tehnologii. Pe de altă parte, provocările includ asigurarea conformității cu reglementările, protejarea drepturilor fundamentale și gestionarea riscurilor etice.
ASRO, prin comitetul tehnic ASRO/CT 401, va juca un rol esențial în abordarea acestor provocări, colaborând strâns cu partenerii internaționali pentru a elabora și implementa standarde care să răspundă nevoilor și particularităților contextului național.
Standardizarea în domeniul inteligenței artificiale este esențială pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și etică a acestei tehnologii. Prin eforturile ASRO și constituirea comitetului tehnic ASRO/CT 401, România face pași importanți în direcția armonizării standardelor naționale cu cele internaționale, contribuind astfel la creșterea competitivității și la dezvoltarea unei infrastructuri tehnologice solide. Implementarea strategiei naționale pentru IA va facilita adoptarea acestor tehnologii în diverse sectoare, aducând beneficii semnificative pentru economie și societate.